Motivare – cateva teorii care afecteaza procesul de invatare

O scurt? poveste despre motiva?ie
Una dintre cele mai vechi ?i cunoscute pove?ti legate de modalit??i de a motiva este probabil cea care implic? un morcov ?i o nuia. O veche istorioar? poveste?te cum pentru a-?i detremina asinul s? se mi?te, st?pânul fie îi oferea un morcov, fie îl împungea cu o nuia. În continuare, în pofida tuturor teoriilor legate de motiva?ie, atât recompensa cât ?i pedeapsa sunt considerate factori motivatori puternici. De prea multe ori îns?, au fost considera?i singurii factori motivatori.

Filozoful de origine britanic?, Jeremy Bentham, ale c?rui idei au început s? se contureze în primii ani ai Revolu?iei Industriale, la început de secol XIX, a afirmat c? oamenii sunt preocupa?i de propriile interese ?i c? sunt motiva?i s? evite factorii ce cauzeaz? durere sau discomfort ?i s? caute pl?cerea. Aceast? teorie practic sus?ine ideea dat? de povestioara cu morcovul ?i nuiaua.

Teoria Nevoilor Umane – Abraham Maslow

Una dintre cele mai cunoscute teorii motiva?ionale este piramida nevoilor umane, definit? de psihologul Abraham Maslow. Abordarea lui Maslow ierahizeaz? trebuin?ele umane în mod ascendent ?i consider? c? atunci când o nevoie este satisf?cut? înceatez? s? reprezinte un factor motiva?ional. La începutul anilor 1960 când Maslow a dezvoltat aceast? teorie, lumea psihologiei era dominat? de dou? abord?ri ale comportamentului uman, abordarea psihoanalitic? ?i abordarea behaviorist? (comportamental?).

Abordarea Pshihoanalitic?

Aceast? abordare acentuaz? existen?a unor conflicte ?i porniri la nivel subcon?tient ?i î?i are originea în studierea persoanelor ce sufereau de anumite nevroze. Teoriile psihanalizei au fost dezvoltate de un medicul austriac Sigmund Freud (1856–1939), la începutul secolului XX. Descoperirile f?cute de Freud au avut loc în timpul cercet?rilor acestuia în privin?a hipnozei. Scopul psihoanalizei este de a descoperi ?i solu?iona conflictele interne tr?ite de pacient. Tratamentul pune un mare accent pe o rela?ie intens? între terapeut ?i pacient, care este analizat? ?i dezb?tut? pentru a îi oferi pacientului o în?elegere mai profund? a problemelor cu care se confrunt?.

Abordarea Behaviorist?
Aceast? abordare pune accent pe procesul de înv??are ?i importan?a înv???rii; are la baz? principii bazate în primul rând pe observarea comportamentului animal. Behaviorismul este asociat în primul rând în Rusia cu Pavlov (condi?ionarea clasic?), iar în Statele Unite cu Thorndike, Watson ?i (condi?ionare opera?ional?). Teoriile behavioriste cu privire la procesul de înv??are caut? explica?ii ?tiin?ifice, simple ?i demonstrabile pentru comportamente simple. Mecanismul principal pe care îl au în vedere este de tipul: stimul => r?spuns => consolidare. Din acest motiv ?i pentru c? au considerat c? fiin?ele umane se aseam?n? cu ma?in?riile, explica?iile date de behaviori?ti tind s? fie foarte tehnice.

Maslow a subliniat atât faptul c? în timp ce psihanali?tii nu au luat în calcul ?i comportamentul oamenilor f?r? probleme, behaviori?tii au avut o abordare prea mecanic? ?i au ignorat elementul de subiectivism din experimentele lor.

Frederick Herzberg – Teoria igienei

Frederick Hertzberg a încercat s? aduc? o serie de modific?ri ierarhiei descoperite de Maslow. Teoria dezvoltat? de Herzberg mai este cunoscut? ?i sub denumirea de Teoria celor doi factori sau Teorie igienei. El a declarat c? exist? anumi?i factori ce influen?eaz? nivelul de satisfac?ie sau insatisfac?ie la locul de munc?. Factorii intrinseci sunt asocia?i cu satisfac?ia legat? de munc?, în timp ce factorii extrinseci sunt corela?i cu lipsa de satisfac?ie.

Câteva exemple de factori de igien?: siguran?a, statutul, rela?iile cu subordona?ii, via?a personal?, salariul, condi?iile de munc?, rela?ia cu ?eful direct, conducerea companiei etc.

Câteva exemple de factori motiva?ionali: cre?terea ?anselor de a ob?ine un loc de munc?, responsabilizarea, provoc?rile, recunoa?terea meritelor ?i a progreselor f?cute.

Exist? o multitudine de factori care pot influen?a nivelul de motiva?ie al participan?ilor la o sesiune de instruire, tocmai din acest motiv nu are trebui s? v? surprind? faptul c? nici una dintre teoriile de mai sus nu explic? toate aspectele ce stau la baza interesului sau lipsei de interes a participan?ilor. Cu toate acestea, fiecare teorie în parte subliniaz? condi?iile în care, în func?ie de situa?ie, unii participan?i sunt predispu?i s? înve?e cu mai mult? u?urin?? decât al?ii. În afar? de acest lucru, interpretarea fiec?rei teorii dezb?tute poate sta la baza dezvolt?rii tehnicilor de motivare a participan?ilor implica?i într-o sesiune de instruire.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *