In munca noastra ne intalnim cu multe persoane interesante, preocupate de munca lor, cu opinii deosebite si moduri diferite de management. De aceea este foarte greu sa adunam sfaturi sau solutii “universal valabile”. Totusi, din experienta noastra am invatat cate ceva iar astazi vrem sa va punem la dispozitie unele “secrete” in usurarea muncii fiecarui manager.

1. Selecteaza-ti oameni buni in jurul tau. Ogilvy spunea: “daca angajam oameni mici vom fi o companie de pitici, daca angajam oameni mari vom fi o compani de gigantic”. Este mai simplu sa iti iei alaturi oameni capabili, cu atitudinea potrivita, care isi asuma responsabilitati si vin cu initiative, decat sa iti consumi timp si nervi in a “corecta” sau “ajusta” persoane care nu sunt potrivite cu profilul de care ai nevoie. Oricat de bun manager esti, este foarte greu sa lucrezi cu oameni care fie au o atitudine negativa sau “je m’en fiche”-ista, sau cu underperformeri sau cu persoane ale caror capabilitati nu corespund cu nevoile job-ului. Si oricat de bun motivator te consideri, uneori motivatia nu te ajuta. Imi amintesc de o gluma care – dn pacate este mai degraba un adevar crud – care suna astfel: “Ce obtii daca motivezi un idiot?”. Raspunsul cred ca va vine pe buze repede: “Un idiot motivat”.

2. Dezvolta-te continuu Daca te concentrezi numai asupra a cum sa ii “cresti” pe cei din jurul tau si uiti sa te dezvolti tu – vei avea cel putin doua dezavantaje. Unul este ca oamenii nu vor lua in serios cerinta ta ca ei sa se dezvolte, pentru ca nu vor vedea in tine un model. Walk the talk – adica sustineti parerile, cerintele, promisiunile cu actiuni! Al doile dezavantaj este probabil evident: angajatii vor deveni mai buni, piata va avansa, cerintele vor fi din ce in ce mai mari, dart u vei fi accelasi ca ieri. Si daca ieri erai bun, acum vei fi considerat mediu, maine – cu putin noroc – vei fi satisfacator, dar in viitor nu vei mai fi apreciat. Identifica ariile unde esti bun si foloseste-te de talentele tale. Identifica zonele in care ai de imbunatatit si lucreaza la asta. Inscrie-te la un curs – chiar daca nu va fi cel mai de impact curs din viata ta, tot iti va da prilejul sa reflectezi asupra unor probleme la care nu ai timp sa te gandesti.

3. Da-ti o pauza! Esti mai putin eficient daca esti stressat. Esti mai putin tolerant si vei rabufni pe angajati. Nimeni nu va vrea sa-ti taie calea sau sa te intalneasca, se vor feri sa-ti dea vreun feedback sau sa-ti comunice problemele sau sa isi impartaseasca opiniile. Este sanatos sa iti iei o pauza din cand in cand. Da-ti sansa sa-ti reincarci bateriile si sa te relaxezi. Razi mai mult sau “fugi” putin in alt mediu (fie ca este o scurta vacanta pe plaja sau o zi de bricolaj acasa). Cand te vei intoarce, faptul ca vei fi mult mai productiv iti va “plati” zilele de vacanta.

4. Organizeaza-ti timpul mai bine. Daca este ceva care iti lipseste mai acut decat banii, atunci acel lucru este timpul! Obisnuieste-te sa iti planifici activitatile si sa le prioritizezi.

Daca va plac aceste idei, vom continua cu alte cateva sfaturi.

Noteaza-ti ideile intr-un carnetel – scrie-ti fiecare gând, idee sau inspiratie. Practica brainstorming-ul (cu tine insuti) si gândirea pe hârtie. Eu, de exemplu, am un carnetel mic mereu in geanta – cand astept la dentist sau cand calatoresc (in ultima vreme prefer trenul) profit de aceste momente ca sa-mi fac planuri, sa imi scriu textele, prezentarile, etc.

Daca simti ca esti blocat in a rezolva o problema, incearca sa rezolvi opusul acelei probleme – se numeste reversestorming. Ideea este sa te brainstorm-uiesti pentru rezolvarea problemei opuse celeia pe care încerci de fapt sa o rezolvi. De exemplu, daca ai încerca sa creezi „cel mai bun design al unui laptop”, atunci începe cu ideea de a crea „cel mai prost design al unui laptop”. Apoi, pentru fiecare idee pe care ai avut-o, inverseaza sensul. De exemplu, daca „greu si demodat” este o idee pentru „cel mai prost design al unui laptop”, atunci reversul acestei idei îmi poate da „usor si la moda” care poate fi utilizata pentru „Cel mai bun design al unui laptop”. Aceasta tehnica functioneaza bine în special când participam la o sesiune de brainstorming în grup. Tehnica pare atât de natânga încât oamenii devin jucausi atunci când raspund. Umorul reduce inhibitiile si încurajeaza oamenii sa-si rosteasca gândurile cu voce tare. Oamenii se simt mai putin nesiguri si mult mai deschisi.

Gaseste un mediu creativ – un mediu relaxant si inspirational care sa-ti declanseze creativitatea. Cauta diferite locuri pâna ce gasesti unul sau câteva in care într-adevar poti scoate tot ce e mai bun din tine. Cand coordonam un departament de training intern, tineam intalnirile intr-o cafenea, acum ies pe o terasa cu laptopul, terasa pe care mi-am amenajat-o cu mare drag si atentie, iar acum este incarcata de flori.

Fa ceva distractiv! – Daca te-ai blocat pe ceva, pe o problema, schimba activitatea, fa ceva distractiv/deconectant si complet diferit. Apoi te vei putea întoarce la idee/problema, dar vei fi cu mintea proaspata, deconectata, gata de lucru si rezolvarea ei va parea mai usoara.

Gaseste un partener cu care sa-ti confrunti ideile! Fa un parteneriat creativ cu altcineva. Pot sa apara la suprafata idei noi ca rezultat al unirii a doua gândiri diferite, rezultat care n-ar fi aparut prin efortul gândirii unei singure persoane. Gânditi-va împreuna.

Asuma-ti riscuri - Scott Berkun spune: „Asumati-va destule riscuri în asa fel încât sa dati gres în câteva rânduri. Daca nu dati gres, înseamna ca nu faceti ceva suficient de dificil sau creativ.” Din punctul meu de vedere, fiecare esec este un feedback, ai invatat ceva, ai castigat un numar de solutii care nu-ti rezolva problema. Dar – vestea buna este ca ai facut un pas inainte – stii ce sa nu mai incerci !

Vorbeste cu cineva despre idee/problema – poate este un obicei ceva mai “feminin”, dar am remarcat ca atunci când cineva încearca sa-ti explice o problema – in primul rand castiga faptul ca, in incercarea de a o explica, si-o defineste mai bine, apoi majoritatea iti povestesc si cale cateva solutii la care s-au gandit. A vorbi cu altcineva despre idee/problema te ajuta sa-ti verifici veridicitatea solutiei, sa-l utilizezi pe acel cineva drept “avocatul diavolului” cel care pune sub semnul intrebarii solutiile tale, care te provoaca sa le vezi si din alte unghiuri.

Am dat peste un articol interesant in incercarea de a descoperi care sunt obiceiurile care ii transforma pe oamenii obisnuiti in persoane creative si inovative. Asa ca atat pentrunoi cat si pentru voi am tradus si adaptat un text a carei sursa o veti gasi la finalul articolului.

7 Obiceiuri/deprinderi ale oamenilor foarte inovativi

V-ati uitat vreodata la oamenii super creativi sau inovativi si i-ati considerat fiinte speciale si binecuvantate? Ati crezut ca voi nu sunteti atat de norocosi?

Creativitatea este mai degraba psihologie decat inteligenta si nu exista anumite secrete pe care le detindoar cei creativi. Oricât ar parea de ciudat, expresia „sa fi mai creativ” este gresit utilizata deoarece voi sunteti deja fiinte creative.

Iata 7 obiceiuri comune ale oamenilor cu multa creativitate pe care noi le-am adunat si ordonat potrivit lucrarii „Miturile Inovatiei” ale autorului Scott Berkun.

1. Staruinta/perseverenta – Inovatia implica mai mult decat idei stralucite. Avem nevoie de incredere, munca asidua si un grad inalt de focus (concentrare) asupra rezultatului final pentru a continua sa perseveram in directia aleasa, in pofida oprelistilor sau dificultatilor. Avem tendinta sa vedem rezultatul final al unei idei stralucite ca pe ceva coplesitor/impunator, dar ceea ce nu vedem niciodata sunt pasii care au condus la acest rezultat, munca asidua si perseverenta din spatele scenei pentru a transforma viziunea în realitate. „Inventia este 1% inspiratie, 99% transpiratie” (Thomas A. Edison)

2. Înlaturati inhibitiile auto-limitative – Sub influenta inhibitiei, suntem limitati si blocati. Trebuie sa ne eliberam noi însine de aceste costrângeri mentale prin înlaturarea restrictiilor sau barierelor. La asta ne referim când spunem „gânde?te în afara cutiei” (think out of box). E bine sa ne îndemnam pe noi însine sa fim deschisi la idei si solutii noi, fara a ne stabili convingeri limitative. Amintiti-va ca inovatia este mai degraba psihologie decât inteligenta.

3. Asumati-va risuri, faceti greseli – Credem ca o parte din ratiunea de a ne crea inhibitii autoimpuse sunt cauzate de tema noastra de esec. Asteptati-va ca unele idei sa esueze în procesul învatarii. Construiti frecvent prototipuri, apoi testati-le, adunati feedback-ul si apoi efectuati modificari incrementale. Decât sa tratam greselile ca esecuri, gânditi-va la ele ca la niste experimente. „Experimentul este esecul planificat din care înveti ceva” (Scott Berkun).
În loc sa va autopedepsiti pentru esecuri, acceptati-le, apoi luati cunostintele noi descoperite si folositi-le pentru a gasi solutia cea mai buna. Pastrati-va obiectivul de a produce cel mai bun rezultat, dar întelegeti ca s-ar putea sa va loviti de obstacole de-a lungul drumului.„Nu am avut un esec. Tocmai am descoperit 10.000 de moduri în care nu merge/functioneza.” spunea Thomas A. Edison

4.Relaxarea/Eliberarea/Evadarea – Mediul înconjurator poate avea influenta asupra modului în care ne simtim. Cu cât suntem mai relaxati si linistiti interior, cu atât suntem mai receptivi în a ne racorda la creativitatea noastra. Acesta este motivul pentru care ideile ne vin câteodata în timpul dusului sau atunci suntem singuri. Fiecare dintre noi avem declansatori diferiti pentru accesarea energiei noastre creative. Multi din marii gânditori pleaca în plimbari lungi care sa îi ajute sa rezolve problemele. Încercati si vedeti ce functioneaza pentru voi, ce vi se potriveste.

5. Notati-va ideile – Multi inovatori si oameni creativi tin un jurnal pentru a nota idei si gânduri. Unii tin un caiet de schite/ciorne, o agenda, un blocnotes, etc. Ei toti au o metoda de de a-si capta gândurile, de a gândi pe hârtie, de a-si reduce inhibitiile si a începe procesul creativ. Faimosul caiet de schite a lui Leonardo Da Vinci a fost cumparat de Bill Gates pentru suma de 30,8 milioane de dolari americani.

6. Gasiti modele si creati combinatii – Ideile se nasc din alte idei. Edison nu a fost primul care a aparut cu inventia becului electric. El a fost primul care a construit un filament de carbon functional înauntrul unui bec de sticla, care a facut ca becul electric sa dureze mai mult. Va puteti intensifica expunerea la idei noi, puteti cauta alte idei sau modelesi apoi combina ideile pentru a îmbunatati solutiile existente.

7. Curiozitatea – Multi inovatori sunt doar oameni curiosi, bagareti carora le place sa rezolve probleme. Încercati si vedeti lucrurile din alt unghi. De exemplu, când vedeti solutia unei probleme, întrebati-va: “Care ar fi celelalte alternative de a face asta?” Puneti-va multe întrebari si sfidati normele sau metodele existente.

Adaptare dupa: thinksimplenow.com

Sugestiile promise ieri:

Pasul I: sa aleg corect cui deleg
Alegerea persoanei potrivite sarcinii pe care o deleg desi pare usoara, poate sa fie destul de “tricky”. Bunul simt ne spune ca sarcina trebuie sa fie conforma abilitatilor si experientei angajatului. Nu-i dati o palarie mai mare decat poate duce pentru ca sarcina va fi executata prost si angajatul nemultumit, ca sa nu mai vorbim de dumneavoastra si organizatia pe care o reprezentati – veti fi la fel de nemultumiti de calitatea prestatiei angajatului.

Pasul II: sa definesc impreuna cu angajatul CE are de facut, ce rezultate astept la incheierea sarcinii
Teoriile in delegare spun ca ar trebui sa nu-i dai anagajatului CUM-ul (adica procesul de lucru) ci CE-ul (adica rezultatele de atins, finalitatea), sa-i spui ce vrei sa obtii din aceasta sarcina (rezultatul final) si nu cum ai vrea sa o faca (detaliile).

Pasul III: sa “vand” sarcina respectiva, aratandu-i DE CE-ul, imaginea de anasamblu
Multor manageri acest pas li se pare “superflue” si nu-i dau atentie, dar asa cum te preocupa claritatatea exprimarii sarcinii, ar trebui sa te preocupe si motivarea angajatului sa faca acea sarcina. Explica-i angajatului importanta muncii pe care o face.
“Vinde” sarcina! – explicandu-i (in functie de sarcina evident): contextul mai larg, la ce iti foloseste munca, in ce plan mare vei integra mica lui contributie. Cu cat angajatul are imaginea de ansamblu (rezultatul final), cu atat poate sa vina cu mai multe pareri si initiative de imbunatatire si s-ar putea sa te ajute cu idei inovatoare.

Pasul IV: sa agreez si resursele pe care le are la dispozitie, cat si constrangerile
Anunta-l de ce se poate folosi, la ce nivel, in ce intervale orare. Cat si ce nu ii este admis.

Pasul V: sa stabilesc controlul intermediar/feedback-ul pe parcursul sarcinii
Impreuna cu angajatul bate palma asupra nivelelelor de control (cand sa raporteze, cand sa se intoarca cu parte din munca efectuata pentru a discuta nivelul calitatii ei, etc).

Pasul VI: sa negociez termenul limita de realizare a sarcinii

Si succes!

Ganditi-va la o scala intre cele doua elemente. Ca sa iei deciziile cele mai potrivite in facilitarea unui curs .. acest material este de nepretuit.

Acest document se bazeaza pe lucrarile lui John Heron si James Kiltie de la Institute for the Development of Human Potential at University of Guildford, UK in anii 70 si anume: Analiza comportamentala in educatie si training (Behavioural Analysis in Education and Training); Cele 6 categorii de analiza interventionista (Six Category Intervention Analysis); Paradigm Papers; Dimensiunile stilului de facilitare (Dimensions of Facilitator Style)

Directiv ……………………………………………………………. non-directiv
(cum faci cursul)

Structurat ……………………………………………………………. nestructurat
(ce faci)

Catartic ……………………………………………………………. non-catartic
(masura in care facilitatorul isi asuma responsabilitatea emotionala)

Catalitic ……………………………………………………………. non-catalitic
(masura in care facilitatorul manipuleaza ritmul cursului)

Interpretativ …………………………………………………………. non-interpretativ
(masura in care facilitatorul este responsabil pentru logica cursului)

Dezvaluitor ……………………………………………………………. non-dezvaluitor
(masura in care identitatea personala si valorile facilitatorului sunt vizibile si afecteaza interventia)

Confruntativ ……………………………………………………. non-confruntativ
(masura in care valorile incorecte, si intelesurile incorecte sunt explicate)

Prescriptiv ……………………………………………………………. Descriptiv
(determinarea intelesurilor corecte)

„The conventional definition of management is getting work done through people, but real management is developing people through work.”
Agha Hasan Abedi

Agha Hasan Abedi born in Lucknow, India, migrated in Pakistan in 1947. Banker and philanthropist, founded the Bank of Credit and Commerce International (BCCI) in 1972, which was some one point the 7th largest private bank in the world.

More info at:

http://www.brainyquote.com/quotes/quotes/a/aghahasana234337.html

http://en.wikipedia.org/wiki/Agha_Hasan_Abedi

Citind tot felul de articole pe net … am gasit niste definitii interesante ale increderii pe care am in dorinta de a le impartasi cu voi si a afla cat de corecte le considearati, le-am tradus si adaptat. Am facut aceasta mica cercetare pentru a realiza capitolul “Construirea unei relatii de incredere” in materialele de lectura pntru manualele realizate in cadrul proiectului international E-STEP, dedicat trainerilor din penitenciare.

Dimensiuni si definitii ale increderii:
Exista mai multe modalitati in care poate fi definita increderea. Mai jos veti gasi dimensiunile increderii cat si definitiile acesteia.

Anticipare
Anticiparea constanta a ceea ce urmeaza sa se intample este un aspect normal al conditiei umane. Ne construim modele ale oamenilor bazate atat pe propria experienta cat si pe ceea ce ne spun ceilalti, apoi folosim aceste informatii pentru a presupune ceea ce urmeaza sa se intample. Acest lucru ne permite sa localizam si sa ne pregatim in fata posibilelor amenintari si de asemenea sa planificam actiuni pentru a ne atinge telurile/obiectivele/interesele.

Cel mai mare grad de imprevizibil este de 50%; un dusman de incredere poate fi de preferat in fata unui prieten imprevizibil, cel putin stim in ce stadiu ne aflam. Interesant, nu?

Definitia 1: Incredere este capacitatea de a anticipa ceea ce vor face alte persoane si ce noi situatii se pot produce. Daca ne-am putea inconjura cu persoane in care avem incredere, atunci am putea crea un prezent sigur si totodată un viitor mai bun.

Schimb de valori
Majoritatea relatiilor se bazeaza pe un schimb care reprezinta baza tuturor relatiilor fie ele de afaceri, fie personale; un schimb de bunuri de exemplu: schimbul a doua oi pentru o vaca. Este simplu de calculat valoarea in genul aceasta de negociere. Lucrurile incep sa se complice in momentul in care sunt implicati factori mai putin tangibili. Un parinte schimba atentia pentru dragoste, iar o companie schimba, nu numai salariul, dar si conditiile de lucru pentru eforturi fizice sau intelectuale.
Schimbul de valori functioneaza pentru ca fiecare valorifica lucrurile diferit. Daca un cioban are o intreaga turma de oi, dar nu are lapte, atunci poate face afaceri cu o persoana care are o cireada de vaci, dar nu are haine. Acest principiu de reciprocitate este ceea ce leaga societatile.
Increderea in schimbul de valori apare atunci cand nu stim sigur daca ceea ce primim este ceea ce asteptam. Cand cumparam o masina, nu ne dorim sa primim una despre care vanzatorul stie ca are probleme. Cand primim un sfat in afaceri, ne dorim sa fie bazat pe fapte si cifre, nu pe opinii nefondate. Fara a avea incredere, niciuna dintre aceste actiuni nu ar functiona corect.

Definitia 2: Increderea reprezinta baza intr-un un schimb cu persoane despre care nu avem foarte multe informatii, nu le cunoastem intentiile si nici nu stim ce ne pot oferi.

Reciprocitate intarziata
Schimbul nu se refera numai la inlocuirea imediata a vacilor pe oi sau a unei de masini bune sau a imbratisarilor. Ceea ce face ca societatile sau companiile sa functioneze cu adevarat este faptul ca ofera ceva acum, dar plata o pot primi in viitor. Avantajul este existenta unui mediu mai flexibil in care ambele parti pot primi acele bunuri sau servicii pe care le doresc, atunci cand au nevoie de ele mai degraba decat pe loc pentru a le pune la pastrare. De exemplu, firma plateste cursuri pentru anagajatii sai pentru ca in viitor sa primeasca performanta mai buna.

In acest moment increderea devine importanta, pentru ca, in alte conditii una dintre parti poate oferi ceva, dar nu va primi nimic in schimb. Intarzierea care exista in acest tip de intelegere aduce un nivel ridicat de nesiguranta ceea ce determina indivizii sa meragă pe încredere.

Ceea ce este adesea numit ca «Regula de Aur» reprezintă o formulă simplă pentru a implica încrederea. «Ce ţie nu-ți place, altuia nu-i face» setează o dinamică în care cel care oferă ceva acum, o face cu speranța că va primi ceva specificat sau nu, cândva, în viitor.

Definiția 3: Încredere constă în a oferi ceva acum, aşteptând o răsplată, chiar fără a şti când sau în ce constă aceasta.

Expunerea punctelor vulnerabile
Când avem încredere în oameni, putem nu numai să oferim ceva în speranța că vom fi răsplătiți cândva, dar putem totodată să ne expunem într-un mod în care ceilalți ar putea să profite de anumite vunerabilități pe care le avem. Când cineva cumpără o maşina la mâna a doua, fără să ştie care este prețul corect, ar putea fi mințit de vânzător care doreşte să obțină o sumă cât mai mare. Atunci când o personă îşi povesteşte problemele personale unui coleg de birou, acesta din urmă ar putea să se folosească de aceste informaţii pentru ieşi în evidenţă în faţa şefilor.

Deşi frica de răzbunare sau proiectarea sentimentelor de vinovăţie pot contracara tentația de a abuza de expunerea vunerabilităților unei persoane, atunci când aceasta cedeză, riscă să fie rănită sau lăsată în urmă de către ceilalţi. Pentru a avea o tranzacție de succes în totalitate, este necesară încrederea că nu va exista trădare sub nici o formă.

Definiția 4: Încredere este atunci când celor din jur li se oferă oportunitatea să profite de anumite puncte vunerabile ale celorlaţi, deşi cei care au avut tăria să se arate vulnerabili speră că nu vor avea de suferit.

Adaptare după: http://www.changingminds.org/explanations/trust/what_is_trust.htm

Respectaţi-i pe cei din jur! Respectul este acel comportament care transmite celorlalţi că sunt valorizaţi, unici, semnificativi – ajutându-i să se simtă importanţi.

Dacă doriţi să transmiteţi respect:

Acordaţi atenţie într-o manieră pozitivă
Ascultaţi activ (cu atenţie şi dorinţa de a înţelege)
Acordaţi timp
Reţineţi şi folosiţi numele interlocutorului
Prezentaţi-vă
Fiţi politicos – oferiţi un scaun
Puneţi întrebări
Nu faceţi presupuneri, verificaţi informaţiile primite de la interlocutor, nu trageţi concluzii pripite